luni, 30 aprilie 2012

Apel către societatea civilă şi clasa politică din Republica Moldova

(din partea unui grup de cercetători şi universitari în ştiinţe socio-umane) 
Semnatarii acestui apel, universitari şi/sau cercetători în ştiinţe socio-umane, ne adresăm societăţii civile şi guvernanţilor din Republica Moldova pentru lansarea urgentă a unei campanii de informare şi sensibilizare a populaţiei asupra avantajelor (morale şi civice) pe care le va aduce adoptarea Legii privind combaterea şi prevenirea discriminării (de acum înainte „legea antidiscriminare”), în vederea adoptării acestei legi într-un timp apropiat.
De cîteva luni încoace s-au radicalizat poziţiile din partea unei părţi a societăţii civile din Republica Moldova (apropiate bisericii ortodoxe, mai cu seamă Mitropoliei Moldovei) împotriva adoptării legii antidiscriminare, al cărei proiect este pregătit de aproape doi ani la guvern pentru a fi propus Parlamentului. În ultimul timp (de la începutul lui aprilie 2012), remarcăm de asemenea apariţia cîtorva apeluri venite din partea a numeroase asociaţii ale moldovenilor din diasporă (din ţările UE şi SUA) în sprijinul acestei legi.
Oponenţii legii antidiscriminare invocă motive morale şi religioase (persoanele aparţinînd uneia din categoriile prevăzute de legea antidiscriminare, aşa zisele „minorităţi sexuale”, sînt considerate „păcătoase” de către aceştia). De cealaltă parte, susţinătorii legii îşi bazează argumentele pe raţiuni civice, în special cea a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, evocînd totodată şi un considerent instrumental: dreptul la liberă circulaţie în spaţiul UE (pe care moldovenii îl vor putea dobîndi în urma adoptării legii).
Apelurile în favoarea legii antidiscriminare au venit pînă acum mai cu seamă din partea moldovenilor din diasporă (UE şi SUA), în timp ce luările de cuvînt împotriva legii au venit dinăuntrul ţării. Remarcăm că luările de poziţie venite din interiorul societăţii civile moldoveneşti în favoarea legii antidiscriminare au fost pînă în acest moment puţine şi izolate şi au avut un caracter mai degrabă formal (referindu-se la avantajul pragmatic pe care adoptarea legii îl va oferi cetăţenilor RM) şi totodată articulat într-un registru defensiv (ca răspuns la radicalizarea poziţiilor anti-lege).
Semnatarii acestui apel consideră că avantajele adoptării legii antidiscriminare sînt substanţiale şi directe, prin contribuţia ei la consolidarea unei societăţi mai drepte şi mai armonioase.
În cele ce urmează oferim cîteva argumente de ordin etic, civic şi istoric în susţinerea legii antidiscriminare. Nu insistăm asupra beneficiilor formale ale adoptării acestei legi – anume libera circulaţie în spaţiul UE –, acestea fiind în general cunoscute. Considerăm că axarea pe argumente extrinseci şi formale escamotează necesitatea reală, nemijlocită, a acestei legi în societatea noastră.


1)  Argument etic: Considerăm că legea antidiscriminare va contribui, în primul rînd, la înrădăcinarea unui principiu etic de empatie şi întrajutorare, care va asigura o convieţuire armonioasă în societatea noastră. Conform acestui principiu, este bine să-l ajuţi pe aproapele tău la nevoie şi mai ales pe cei care se află într-o situaţie vulnerabilă (persoane neajutorate sau aparţinînd unor grupuri defavorizate din anumite motive). Potrivit aceluiaşi principiu etic, este rău să dăunezi anumitor persoane, neglijîndu-le sau discriminîndu-le din motivul apartenenţei lor la o anumită categorie socială.


2)    Argument civic: Această lege va preveni diverse abuzuri din partea funcţionarilor publici şi angajatorilor faţă de toate categoriile de cetăţeni şi mai ales cele comise faţă de categoriile social vulnerabile din societatea noastră, contribuind în mod fundamental la edificarea unei societăţi drepte şi echitabile.


3)  Argument istoric: Poporul nostru a cunoscut într-o perioadă relativ recentă, în timpul regimurilor totalitare de diferite facturi, situaţii tragice cînd anumite categorii de persoane au fost stigmatizate şi exterminate din motivul apartenenţei lor la un grup etnic sau social minoritar (romii, evreii, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile sexuale, „chiaburii”, „sectanţii”, ş. a.). Acele crime în masă ar fi putut fi evitate dacă societatea noastră de atunci ar fi cunoscut în prealabil un cadru  legal care să descurajeze actele de discriminare şi ar fi fost sensibilizată (prin educaţie şi alte mijloace de comunicare) asupra drepturilor tuturor persoanelor din societate, inclusiv ale persoanelor „minoritare”.
  
Oponenţii legii antidiscriminare consideră în mod implicit discriminarea şi umilirea persoanelor din anumite categorii vulnerabile vizate de lege ca fiind normale şi legitime, împotrivindu-se astfel edificării unei societăţi drepte şi armonioase.
Chemăm societatea civilă să ia poziţie în susţinerea acestei legi şi a principiilor de umanism şi dreptate socială care îi stau la bază. Facem apel, de asemenea, la reprezentanţii clasei politice din Republica Moldova de a contribui, prin mijloacele care le stau la dispoziţie, la o bună înţelegere în sînul societăţii moldovene a principiilor etice şi civice subiacente acestui proiect de lege.   

Pentru a vizualiza şi semna apelul, vă rog să accesaţi acest link:

Niciun comentariu: